prima pagina
statutul asociaţiei
rapoarte de activitate

campanii
proiecte
2%
parteneri
ştiri, articole de presă

galerie foto




 

 

 

 

 

Pentru informaţii, vă rugăm să ne contactaţi pe adresa de e-mail office @transylvanian-adventures.com

Online Users  



 

 
 

Managementul deşeurilor în zona Trei Fântâni, reabilitarea ecologică şi protejarea biodiversităţii in Cheile Bicăjelului, din cadrul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Analiza situaţiei

Asociaţia noastră, în decursul anilor 2006 – 2008, a urmărit în mod constant evoluţia gradului de poluare atât a bazinului hidrografic superior al pârâului Bicajel, cât şi partea inferioară a acestuia, cuprinsă în cadrul Parcului Naţional Cheile Bicazului -Haşmaş. Rezultatele obţinute arată în mod clar o deteriorare constantă a calităţii apei ( poluare cu uleiuri minerale, detergenţi, etc.), afectarea semnificativă a florei şi faunei, coroborată cu un aspect dezolant al uneia dintre cele mai vizitate obiective turistice din România.

Atât albia pârâului, cât şi zonele învecinate sunt poluate cu mii de flacone din plastic, spray-uri cu substanţe toxice, anvelope, bidoane cu reziduuri petroliere, cadavre de animale, etc. Prezenţa acestora pune în pericol nu numai existenţa florei şi faunei acvatice, ci şi sănătatea locuitorilor aval de confluenţa cu râul Bicaz, ştiut fiind faptul ca apele Bicazului sunt folosite ca apă potabilă în mai multe localităţi din zona Moldovei.

O altă problemă majoră a zonei o reprezintă defrişările de pădure din partea superioară a bazinului hidrografic al pârâului Bicăjel, zonă care nu face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Efectul despăduririlor din ultimii 20 de ani este producerea unor viituri din ce în ce mai puternice, care aduc cu ele trunchiuri de copaci, crengi, bolovani şi, în mod evident, toate deşeurile deversate de localnici în albia pârâului, sau pe malul acestuia. Toate acestea formează în locurile mai înguste din perimetrul cheilor nişte baraje pe cât de urâte ca aspect, pe atât de daunătoare florei şi faunei Parcului Naţional. Pe lângă poluarea evidentă, produsă de deşeurile toxice încastrate în aceste diguri, mai trebuie luată în considerare şi distrugerea produsă de ape prin devierea cursului şi spălarea covorului vegetal, precum şi limitarea drastică a posibilităţilor de migraţie a păstrăvilor.

Din analizele făcute de organizaţia noastră privind implicarea factorilor de răspundere, reiese că, fiind vorba despre o zonă destul de izolată din punct de vedere administrativ, autorităţile locale nu sunt îndeajuns de interesate de gestionarea situaţiei.

.........................................................................................................................................

Acţiunile premergătoare acestui proiect au fost demarate în cursul lunii mai, 2009. Împreună cu personalul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş şi elevii Grupului Şcolar "Sövér Elek" din comuna Joseni am convenit să facem o primă acţiune de igienizare a zonei Cheile Bicăjelului în data de 16 mai. Luând în calcul cantitatea imensă de deşeuri şi condiţiile de teren extrem de dificile, s-a luat decizia de a se încerca evacuarea materialelor plutitoare ( în special PET-uri) prin lansarea lor pe apă şi colectarea lor undeva aproape de confluenţa cu râul Bicaz, astfel încât să poată fi transportate până la drumul naţional. În acest scop, am procedat la bararea pârâului cu ajutorul unei plase metalice, unde urma să rămână o echipă care să culeagă "roadele" muncii echipelor din amonte.

Restul echipei, împărţită în două grupe a căte 10-12 persoane, ne-am deplasat către partea superioară a cheilor, de unde am dat drumul la puhoiul de PET-uri agăţate prin barajele de crengi sau care se învârteau neputinciose prin vârtejurile pârâului. Din păcate, numai o mică parte a deşeurilor plutitoare a ajuns până la echipa de colectare, restul agăţându-se din nou în zecile de baraje formate din copaci doborâţi de vânt şi crengi aduse de ape. Era evident că pentru o curăţare totală era necesară intrarea în apă şi "mânarea turmei de PET-uri" la vale. Acest lucru era însă posibil numai cu echipament adecvat ( costume de neopren) sau la o dată ulterioară, când temperatura apei creştea peste cele 4-5 grade, câte erau la acea dată.

Rezultatul primei încercări nu a fost totuşi unul de neglijat, fiind colectate aproximativ 4 metri cubi de PET-uri şi alţi zeci de saci de deşeuri neplutitoare. Imagini de la această primă acţiune puteţi vedea aici.

În săptămânile care au urmat, am continuat acţiunile de strângere a deşeurilor, adesea întrând până la gât în apa rece ca gheaţa, reuşind să adunăm toate PET-urile şi celelalte deşeuri pe parcursul celor 4 kilometrii ai cheilor. Rezultatul a fost un morman de aproximativ 40 metri cubi de deşeuri, pe care le-am selectat, împachetat şi expediat, în parte la reciclare, în parte la groapa de gunoi.

Cu ocazia acestor acţiuni a devenit clar pentru toţi membrii echipei că avem de-a face cu o problemă extrem de gravă în privinţa gestionării deşeurilor în zona Trei Fântâni - Bicăjel, şi va trebui să concepem un proiect prin care să încercăm curmarea răului chiar de la rădăcină.

Construirea primului baraj anti-PET, adunarea de informaţii de la localnici, conceperea proiectului, depunerea propunerii de proiect către Mecanismului Financiar SEE

Cu toate că ne displace orice intervenţie umană în zonele naturale (aproape) virgine, în acest caz am fost nevoiţi să alegem între răul mare şi răul mai mic. Construirea unui baraj metalic la intrarea în chei nu poate decât să dăuneze aspectului natural al acestora, în schimb poate împiedica pătrunderea în continuare a valului de deşeuri, cea ce reprezenta primul pas esenţial în rezolvarea problemei. La montarea plaselor metalice am primit un ajutor substanţial şi de la colegii din cadrul echipei Salvamont din Gheorgheni. Imagini de la această acţiune puteţi vedea aici.

A urmat, în mod evident, o documentare serioasă pe tema: de cine aparţin - din punct de vedere administrativ - cele două localităţi din amonte, respectiv Trei Fântâni şi Bicăjel, există sau nu există serviciu de salubritate, dacă nu, de ce, şi aşa mai departe. La prima întrebare aflarea unui răspuns nu a fost chiar floare la ureche. În primul rând, pentru că este vorba de o zonă intens disputată de Consiliile Judeţene Neamţ, respectiv Harghita. Conform unor variante de împărţire administrativ-teritorială, zona ar fi la graniţa dintre cele două judeţe, acestea fiind delimitate chiar de pârâul Bicăjel. Conform altor documente, ar fi integral pe teritoriul judeţului Neamţ.

Deşi pe noi puţin ne interesează această împărţeală şi bătălie de imagine, totuşi trebuia să găsim pe cineva cu care se poate discuta serios şi responsabil pe tema gestionării deşeurilor în această zonă. După multe căutări şi o documentare serioasă, s-a ajuns la o concluzie fără echivoc. Satul Bicăjel aparţine de comuna Bicaz Chei, iar Trei Fântâni de comuna Dămuc. Asta înseamnă administrare "teleghidată" de la 10-15 km distanţă, de peste munte. Ştiam noi că este o zonă izolată, dar nici chiar în halul ăsta, unde dă picior de primar odată la 4 ani, sau nici atunci ( am înţeles că nu ar fi avut nici măcar secţie de votare la ultimele alegeri locale, pe motiv că locuitorii zonei reprezintă o cantitate neglijabilă din punctul de vedere al voturilor acumulabile).

La a doua întrebare, dacă există sau nu există serviciu de salubritate, răspunsul a venit aproape instantaneu: nu, şi nici n-a existat vreodată, pe motiv că zona este prea departe de drumul naţional, drumul comunal este prost şi se circulă greu, ar fi prea costisitor, şi oricum, casele sunt prea răsfirate, şi nu se merită. Ce să mai vorbim de colectare selectivă, depozitare în conformitate cu normele europene, etc. Aici, la marginea estică a Uniunii Europene, timpul se pare că mai are răbdare cu oamenii, ba chiar pare a fi încremenit pe loc.

Realizând că ne va fi imposibil să ducem la capăt intreaga acţiune de conştientizare, ecologizare şi reconstrucţie numai prin fonduri proprii şi prin ajutorul primit de la sponsori, în vara anului 2009 am trecut la elaborarea şi predarea proiectului intitulat Managementul deşeurilor în zona Trei Fântâni, reabilitarea ecologică şi protejarea biodiversităţii in Cheile Bicăjelului, din cadrul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, proiect propus spre finanţare în toamna anului trecut, în cadrul Mecanismului Financiar SEE.

Primele contacte cu primăriile inplicate

La vremea respectivă consideram că nu va fi nevoie de altceva, decât să convingem autorităţile locale competente să-şi extindă serviciul de salubritate şi pe raza satelor menţionate, chiar dacă acestea se află la o distanţă considerabilă de comuna tutelară, şi prin acesta, transportul deşeurilor implică nişte cheltuieli sporite. La faţa locului însă aveam să aflăm adevărul gol-goluţ: ce să extinzi, din moment ce nici comuna Bicaz Chei, nici comuna Dămuc nu dispun de nici un fel de serviciu de salubritate, iar gunoiul este dus de către localnici în gropile unor cariere dezafectate din regiune. Cel puţin în parte, pentru că restul ajunge în râul Bicaz, alăturându-se celor venite pe calea apelor din amonte.

Din vorbă în vorbă, aflăm că de fapt nici o localitate de pe valea Bicazului, exceptând oraşul Bicaz, nu are un serviciu de salubritate funcţional. În schimb există un proiect pe bani europeni, înpotmolit nu se ştie pe unde. Frumoase perspective! Mai în glumă, mai în serios ni se propune să luăm noi ca asociaţie o maşină-două de colectat gunoiul menajer, şi să ne apucăm de treabă, dânşii neavând nimic împotrivă să preluăm noi acest serviciu. După ce le explicăm oamenilor că noi totuşi suntem un ONG de turism şi de mediu şi nu este treaba noastră să facem serviciu de salubritate, ba din contră, treaba noastră este să exercităm presiune asupra autorităţilor care nu înţeleg că a avea serviciu de salubritate este o obligaţie, şi nu o favoare din partea primăriei, se pare că începem să ne înţelegem.

Sub aceste auspicii, în data de 22 decembrie 2009 am reuşit să obţinem câte un angajament semnat de ambele primării implicate, în care primarii celor două comune îşi iau angajamentul de a ne sprijinii în derularea proiectului, inclusiv la reabilitarea ecologică a zonei afectate, precum şi să pună pe picioare un serviciu de salubritate funcţional în cel mai scurt timp posibil.

Cu aceste perspective şi promisiuni începem anul 2010. Urmează participarea tuturor factorilor implicaţi la un Consiliu Consultativ organizat de către Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, unde sperăm să auzim şi despre primele rezultate pozitive din partea reprezentanţilor primăriilor Bicaz Chei şi Dămuc.

Pál István, 20 ianuarie 2010.

Materiale informative şi de conştientizare ecologică editate în cadrul proiectului

Conţinutul acestui site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii si coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar SEE si Programul Norvegian de Cooperare, accesati: http://www.eeagrants.org

 

 
 
 
 
.:: copyright © 2004 -2008. www.erdelyiturak.ro   All rights reserved ::.