prima pagină
statutul asociaţiei
rapoarte de activitate

campanii
proiecte
2%
parteneri
ştiri, articole de presă

galerie foto




 

 

 

 

 

Pentru informaţii, vă rugăm să ne contactaţi pe adresa de e-mail office @transylvanian-adventures.com

Online Users  



 

 
 

Managementul deşeurilor în zona Trei Fântâni, reabilitarea ecologică şi protejarea biodiversităţii in Cheile Bicăjelului, din cadrul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş

Asociaţia de Turism Eco Alpin Club Harghita a demarat un  proiect de reabilitare ecologică şi de protejare a biodiversităţii în zona Trei Fântâni – Cheile Bicăjelului, din cadrul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, care are ca scop sensibilizarea autorităţilor locale şi a populaţiei din zonă,  în privinţa necesităţii implementării unui management eficient al colectării şi transportului deşeurilor menajere, reabilitarea ecologică a zonei afectate, precum şi păstrarea pe termen lung a rezultatelor obţinute.

Proiectul este finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Fotografie realizată în Cheile Bicăjelului, parte integrantă a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, înainte de demararea proiectului de reabilitare.

  • asa arată Valea Bicăjelului în prezentările oficiale

 

  • varianta neoficială, dar cât se poate de reală - filmarea a fost realizată în amonte de Cheile Bicăjelului

Pârâul Bicăjel, afluent al Bicazului, izvorăşte din zona de sud a Masivului Hăşmaş, de sub vârful Iavardi, curge către nord şi se varsă in Bicaz în zona denumită “Gâtul Iadului”. Cheile formate pe ultimii 4 kilometri dinainte de vărsarea in râul Bicaz se numesc Cheile Bicăjelului, şi reprezintă unele dintre cele mai frumoase si mai salbatice chei din cuprinsul Carpaţilor. Bazinul hidrografic al pârâului cuprinde două localităţi: Trei Fântâni şi Bicâjel, cu o populaţie de aproximativ 300 de locuitori. În aceste gospodării, activitatea de colectare şi transport al deşeurilor este practic inexistentă, motiv pentru care, urmare şi a unei mentalităţi învechite, locuitorii obişnuiesc să deverseze gunoiul menajer în albia pârâului Bicăjel.

Toate aceste reziduuri sunt transportate de apele pârâului în interiorul Cheilor Bicăjelului, parte integrantă a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Deşeurile adunate în perimetrul cheilor, care conţin şi produse deosebit de toxice cum ar fi spray-urile antigândaci, nu numai diminuează atractivitatea zonei din punct de vedere turistic, dar pot duce la distrugerea florei şi faunei ocrotite din acestă zonă.

Prin implementarea acestui proiect, organizaţia noastră, împreună cu conducerea şi personalul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Haşmaş, respectiv cu Caritas Alba Iulia Secţia Agricolă Gheorgheni – Programul de Asistenţă Comunitară, doreşte pe de o parte să conştientizeze autorităţile locale, respectiv populaţia locală asupra daunelor imense pe care le produce deversarea gunoaielor în albia pârâului, iar pe de altă parte să reabiliteze din punct de vedere ecologic şi să protejeze biodiversitatea în perimetrul Cheilor Bicăjelului. În urma acestei campanii dorim să obţinem o îmbunătăţire semnificativă atât a situţiei privind colectarea deşeurilor, cât şi reabilitarea ecologică a zonei vizate şi păstrarea pe termen lung a rezultatelor obţinute.

Strategia de împlementare a proiectului cuprinde două componente majore:

Întâlniri şi dezbateri cu autorităţile locale privind soluţionarea problemei colectării şi a transportului deşeurilor, conştientizarea şi educarea ecologică a populaţiei locale (prin întâlniri directe, cu ajutorul pliantelor, afişelor, prezentărilor foto şi video, prin amplasarea de panouri de informare, avertizare şi interdicţie, etc), monitorizarea modului în care autorităţile locale îşi respectă angajamentele asumate privind rezolvarea eficientă a colectării deşeurilor


Realizarea lucrărilor de reabilitare ecologică a zonei afectate (colectarea, selectarea şi evacuarea deşeurilor aflate în perimetrul Cheilor Bicăjelului, montarea unor plase protectoare la intrarea in chei, pentru a împiedica o eventuală repoluare a zonei, delimitarea şi amenajarea unei căi unice de acces pentru vizitatori, în vederea protejării florei şi faunei

Partener în implementarea proiectului este Caritas Alba Iulia Secţia Agricolă Gheorgheni, programul Asistenţă Comunitară.

În vederea implementării proiectului, asociaţia noastră se bucură de sprijinul organizaţiei Salvamont Gheorgheni, Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Haşmaş, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, precum şi de cel al Grupurilor Şcolare “Puskás Tivadar ” din comuna Ditrău şi "Kós Károly" din municipiul Miercurea Ciuc.

citeşte mai mult

Conţinutul acestui site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii si coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.

Pentru informatii oficiale despre Mecanismul financiar SEE si Programul Norvegian de Cooperare, accesati: http://www.eeagrants.org

.........................................................................................................................................

Parteneri media

     

.........................................................................................................................................

Cumpărătorul eco-conştient, o campania derulată în parteneriat cu Asociaţia Green Transylvania

Suntem afectaţi de criza economică: creşterea şomajului, falimente, recesiune, inflaţie, împrumuturi de miliarde de EURO de la Fondul Monetar Internaţional, introducerea impozitului forfetar, greve… ştiri care ne avertizează în fiecare zi că ceva nu este în regulă în economia României. 

Simţim deja pe propria noastră piele consecinţele schimbărilor climatice: mari canicule şi secete alternate cu ploi abundente şi inundaţii, în timp ce primăvara şi toamna parcă dispar din rândul anotimpurilor. 

Ce au în comun criza economică şi schimbările climatice?

Noi, oamenii, le-am cauzat pe amândouă. Atâta vreme cât cu ocazia cumpărăturilor făcute zilnic punem în coşurile noastre cartofi din Egipt, ciocolată din Elveţia, usturoi din China, pui din Brazilia, roşii din Grecia, mere din Argentina, nu ne putem aştepta să avem o economie locală stabilă sau vreme normală.

citeşte mai mult

.........................................................................................................................................

Munţii Călimani, distruşi de rumeguş
Frăţia gaterelor otrăveşte România

Zeci de munţi de rumeguş s-au înălţat în zona Munţilor Călimani fără ca autorităţile din judeţul Harghita să ia vreo măsură pentru a stopa poluarea. În timp ce şeful Gărzii de Mediu din Harghita susţine că nu există rumeguş, prefectul îl contrazice. Mai mult, rumeguşul nu poate fi depozitat pe pământ sau în apropierea apelor curgătoare, fiind foarte toxic. Munţii de rumeguş sunt rezultatul defrişărilor ilegale, realizate cu acordul tacit al autorităţilor locale. De la poliţişti până la primari.

Zilnic, zeci de arbori cad sub drujbele localnicilor din comuna harghiteană Bilbor, aflată în inima Munţilor Călimani. Camioanele pline cu lemn străbat drumurile pline de noroi ale comunei, dar autorităţile se fac că nu le văd. În urma tăierilor ilegale din Bilbor au răsărit zeci de munţi de rumeguş care s-au înălţat pe drumurile publice sau pe malul pârâului Bistricioara. 

Nici drumurile din localitate nu arată prea bine, pentru că de abia în pragul campaniei electorale autorităţile au început să repare Drumul judeţean 174 A. Celălalt drum, 174 B, care străbate localitatea, arată ca un drum forestier, deşi figurează pe hartă ca drum judeţean, fiind folosit exclusiv de gaterişti. De-o parte şi de cealaltă a drumului se pot observa stive de buşteni, marcaţi însă cu iniţialele celor care au defrişat pădurea. Reprezentanţii statului în judeţ se declară neputincioşi în faţa dezastrului ecologic, în timp ce poliţiştii din Bilbor sunt preocupaţi să îşi construiască vilele. 

citeşte mai mult

.........................................................................................................................................

Urmele "Omului de Vartop", pe culmile Apusenilor

Pe culmile Apusenilor, la 1.200 metri altitudine, in apropierea catunului Casa de Piatra se gaseste una dintre cele mai spectaculoase pesteri din Romania, Ghetarul de la Vartop. Inchisa pentru turisti deoarece nu are un acces amenajat, pestera a devenit celebra in spatiul stiintific dupa ce in urma cu 30 de ani aici au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop" (om de neanderthal), cu o vechime de 62.000 de ani.

Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla (platoul Vartop), "vartoapele" fiind adanciturile care se formeaza in zonele carstice. Este situata in versantul vestic al muntelui, spre Valea Garda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 metri fata de fundul vaii. Blocul de gheata adapostit in interiorul pesterii are aproximativ 1.600 metri cubi. Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu impreuna cu un alt speolog renumit, Iosif Viehmann.  In 1957 a fost declarata Monument al Naturii si inchisa cu poarta. Multi specialisti sustin ca este chiar mai spectaculoasa decat mult mai celebra pestera "Ghetarul de la Scarisoara". citeşte mai mult

.........................................................................................................................................

Rezervaţiile naturale sunt uitate de ministerul mediului

[Vizaur T. Csaba]

Asociaţia Transilvania Verde a luat în custodie Rezervaţiile Naturale Fânaţele Clujului „La Copârşaie” şi „La Craiu” în iulie 2006 pe baza Ordinului Ministerului Mediului nr. 494/2005. De atunci, în calitate de administrator al acestor arii naturale protejate, asociaţia a demarat şi a derulat cu succes o serie de proiecte. Începând cu intrarea în vigoare în martie 2009 a Ordinului MMDD nr. 1553/2008, statutul nostru de custode pentru aceste rezervaţii naturale a rămas incert. În ciuda repetatelor cereri adresate autorităţilor competente în domeniul protecţiei mediului, situaţia privind statutul nostru de custode nu este clarificată nici la ora actuală.

citeşte mai mult

.........................................................................................................................................

Parteneri

.........................................................................................................................................

 

 
 
 
 
.:: copyright © 2004 -2009.  All rights reserved ::.