prima pagina
statutul asociaţiei
rapoarte de activitate

campanii
proiecte
2%
parteneri
ştiri, articole de presă

galerie foto




 

 

 

 

 

Pentru informaţii, vă rugăm să ne contactaţi pe adresa de e-mail office @transylvanian-adventures.com

Online Users  



 

 
 

La Bicaz-chei, minorii sînt folosiţi în comerţul ilegal

În Cheile Bicazului, lipite de stîncă, gheretele din lemn încărcate cu ii, oale de lut şi cu tot felul de chinezării le fac turiştilor cu ochiul. Desfăşurat chiar pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, comerţul ambulant poluează şi încurajează comerţul cu plante ocrotite de lege.

Turiştii care vin dinspre Bicaz şi merg spre Gheorgheni nu au cum să treacă repede prin fastuoasele Chei ale Bicazului. Maşinile opresc, oamenii coboară şi fac o mică plimbare, ca să cuprindă mai bine imensitatea stîncilor pe care cresc floarea de colţ, papucul-doamnei şi cosacii bicăjeni şi pe care încă mai sare din piatră în piatră capra neagră. Cei care merg pe jos trebuie să aibă mare grijă, pentru că nu există o zonă special amenajată pentru pietoni, iar prin Chei trec şi tiruri, deşi şoseaua este pe alocuri foarte îngustă. “Mersul pe jos prin Chei este periculos. Acolo unde sînt tarabele, erau locuri de parcare. Omul se dădea jos, se uita în jur şi nu mai trebuia să umble pe şosea. Acesta este unul din motivele pentru care trebuie să trecem la decongestionarea zonei de chioşcuri”, ne explică Cosmin Butnar, directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. El spune că cele 52 de chioşcuri şi tarabe desfăşoară activităţi comerciale neavizate într-un loc ilegal, dar tolerate de Administraţia Drumurilor şi cu acordul Primăriei Bicaz-Chei: “Conform legii, pe drumurile naţionale, în zonele de ampriză şi siguranţă a drumului, sînt interzise orice fel de activităţi. În plus, ar trebui oprită circulaţia maşinilor de tonaj greu pe DN 12C, care trece prin Cheile Bicazului. Acest drum a fost calculat pentru autoturisme”.

SUVENIRURI RARE
. Maşinile poluează cu gaze de eşapament, care pun în pericol flora şi fauna din zonă, dar şi cu vibraţii care duc la căderi de pietre, pentru că stîncile din jur sînt formate din calcare instabile. Chioşcarii contribuie cu o poluare estetică. “Ei spun că vînd produse artizanale şi tradiţionale, dar de fapt oferă mai ales chinezării”, spune Cosmin Butnar. Dar nu chinezăriile sînt cele mai grave atentate la binele naturii din Cheile Bicazului. Aici, comerţul ambulant ascunde în spatele coşurilor de răchită şi al pălăriilor de paie un alt fel de comerţ, ilegal. Cel cu floare de colţ.

Am auzit că floarea ocrotită de lege se vinde precum lalelele şi trandafirii în Chei, dar n-am găsit nici una expusă la tarabă. Aşa că am mers în sat, în Bicaz Chei, şi am stat de vorbă cu localnicii. Le-am spus că sîntem doritori de oareşce suveniruri mai deosebite, cum ar fi floarea de colţ, dar şi stalagmitele şi stalactitele. Aflasem că acestea sînt rupte fără milă din Peştera Munticelu, aflată în apropiere de localitate, şi se vînd turiştilor de către braconierii carstici. Am fost îndrumaţi spre Nicu Bucur, un localnic care-şi face veacul în a doua parcare cu tarabe din Chei.

TRANZACŢIE REUŞITĂ. Coborîm din maşină şi ne îndreptăm spre un bărbat îmbrăcat în negru, bronzat, cu burtică şi lanţ de aur. “Îl căutăm pe domnul Nicu Bucur.” Bărbatul ezită, se uită cu coada ochiului la maşina noastră, care are număr de Bucureşti, zîmbeşte cu jumătate de gură şi atunci ne dăm seama că el e personajul. “Aş vrea să cumpăr o floare de colţ, am auzit că găsesc la dumneavoastră.” Ezită iar, se uită lung şi se decide: “Haideţi să vă arăt de unde să luaţi, sînt nişte copii care vînd”. Ne trece strada, ne duce la un chioşc şi, undeva în spatele tuturor chinezăriilor, ne-o arată pe regina stîncilor ridicîndu-şi capul pufos pe tija argintie într-un pahar de plastic umplut cu pămînt. Are într-o cutie de carton cîteva pahare cu flori. Se uită în stînga, se uită în dreapta şi spune: “Nu ştiu unde sînt copiii ăştia… S-or fi dus la scăldat. Ei le culeg de pe vîrfuri… Dar văd că nu mai vin, haideţi că vă dau eu una, alegeţi-vă pe care-o vreţi”. O ia din cutie, o pune în pungă de plastic şi ne-o predă pentru numai 2 lei.

“OAMENII DE TREABĂ” DIN CHEI. Povestea despre copiii care sînt proprietarii florilor de vînzare are un tîlc. “Am încercat să stopăm fenomenul cu ajutorul jandarmeriei montane, dar nu te poţi lega de minori. Însă activitatea minorilor care desfăşoară comerţul cu floare de colţ este controlată de maturii din Bicaz Chei. Mare parte dintre aceste flori sînt aduse din Ceahlău şi vîndute aici în Chei”, spune directorul Parcului Naţional. Acesta este unul dintre motivele pentru care susţine mutarea chioşcurilor: “Am discutat cu Primăria Bicaz Chei şi ei au promis că vor elabora planuri urbanistice speciale pentru reamplasarea tarabelor în zone avizate şi de Administraţia Parcului. Acest lucru trebuia să se întîmple pînă în decembrie 2007, dar în continuare Primăria ia taxe, împreună cu Administraţia Drumurilor”.

Primarul localităţii Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, crede că “e problema lor (a Administraţiei Parcului) că nu-s de acord cu tarabele. Ei nu-s de acord cu nimic ce ţine de judeţul Neamţ. Chioşcurile care vînd produse artizanale sînt aici de 20-30 de ani şi au ţinut de Gheorgheni pînă în 2000. Cînd au revenit la noi, n-au mai fost de acord cu ele. Chioşcurile nu au impact negativ asupra mediului, ba dimpotrivă. Cei care vînd au coşuri de gunoi, udă prin faţa tarabelor, sînt foarte de treabă. Umblă un zvon că se va face o nouă împărţire teritorială şi poate aşa se rezolvă şi problema asta”.

...................................................................................................................................................

MUNŢII CĂLIMANI, DISTRUŞI DE RUMEGUŞ

Frăţia gaterelor otrăveşte România (www.jurnalul.ro)

Zeci de munţi de rumeguş s-au înălţat în zona Munţilor Călimani fără ca autorităţile din judeţul Harghita să ia vreo măsură pentru a stopa poluarea. În timp ce şeful Gărzii de Mediu din Harghita susţine că nu există rumeguş, prefectul îl contrazice. Mai mult, rumeguşul nu poate fi depozitat pe pământ sau în apropierea apelor curgătoare, fiind foarte toxic. Munţii de rumeguş sunt rezultatul defrişărilor ilegale, realizate cu acordul tacit al autorităţilor locale. De la poliţişti până la primari.

Zilnic, zeci de arbori cad sub drujbele localnicilor din comuna harghiteană Bilbor, aflată în inima Munţilor Călimani. Camioanele pline cu lemn străbat drumurile pline de noroi ale comunei, dar autorităţile se fac că nu le văd. În urma tăierilor ilegale din Bilbor au răsărit zeci de munţi de rumeguş care s-au înălţat pe drumurile publice sau pe malul pârâului Bistricioara. 

Nici drumurile din localitate nu arată prea bine, pentru că de abia în pragul campaniei electorale autorităţile au început să repare Drumul judeţean 174 A. Celălalt drum, 174 B, care străbate localitatea, arată ca un drum forestier, deşi figurează pe hartă ca drum judeţean, fiind folosit exclusiv de gaterişti. De-o parte şi de cealaltă a drumului se pot observa stive de buşteni, marcaţi însă cu iniţialele celor care au defrişat pădurea. Reprezentanţii statului în judeţ se declară neputincioşi în faţa dezastrului ecologic, în timp ce poliţiştii din Bilbor sunt preocupaţi să îşi construiască vilele. 

MUNŢII DE RUMEGUŞ
Localitatea Bilbor a prins viaţă în urmă cu aproximativ 300 de ani, când o mână de haiduci, în special tâlhari şi fugari din armata imperială, sătui de biruri, au decis să îşi organizeze tabăra în pădurea nesfârşită dintre Ardeal şi Bucovina. Dar, în zilele noastre, o mână de oameni agreaţi de autorităţile locale şi judeţene taie în neştire pădurea. Parcă scormonesc în căutarea haiducilor de odinioară. Din pădure, arborii ajung în gaterele din localitate. Mai mult ilegale decât legale. În urma gateriştilor rămân însă munţi de rumeguş, în spatele cărora se ascund afacerile ilegale. Pădurea comunei Bilbor se află în gestiunea Ocolului Silvic Borsec, dar pădurarii ridică neputincioşi din umeri şi susţin că nu se fură nici un fir de lemn. Păşunea comunei a fost dată de primărie pe mâna lui Dumitru Runcan, care se prezintă ca un bun gospodar al locului. Când nu păzeşte păşunea, se ocupă de afacerile cu lemn. Deţine un gater, participă la licitaţii de masă lemnoasă, taie şi prelucrează. Apoi vinde. Dacă mai adăugăm că deţine şi ceva oi de pe urma cărora primeşte subvenţii de la APIA, rezultă un important om de afaceri de-al locului. 

Ghinionul lui a fost că în urma unui control a fost interceptat un transport de 18 metri cubi de lemn care trebuia să ajungă la tatăl său, Alexandru Runcan. Luat la întrebări, Alexandru Runcan a susţinut că lemnul provenea de la fiul său, care nu a putut justifica provenienţa lui. Dar Runcan nu îşi face probleme. Un fleac, pentru că la gaterul lui se lucrează nonstop. Câţiva muncitori alergau de zor prin curte să pregătească lemnul. În faţa curţii, însă, pe drumul judeţean erau depozitaţi vreo 10-15 arbori pregătiţi pentru "tranşat". 

Tot pe drumul judeţean, în apropierea gaterului lui Runcan, s-au ridicat câţiva munţi de rumeguş. Oare cine a depozitat rumeguşul pe mijlocul drumului? Dumitru Runcan susţine că: "Nu mă interesează pe mine cine scoate lemn, că fiecare e cu treaba lui. Nu vezi că nu merge nimic şi e vai de capul nostru la Bilbor. Nu pot să vă spun numele celor de unde cumpăr lemn. Am luat lemn din mai multe locuri, de la mai multe ocoale. 

Mi-au confiscat cam 18 metri cubi de lemn. 

Nu ştiu cine a adus lemnul şi l-a pus acolo la mine". 

"ACELE DEFRIŞĂRI DUMNEZEU LE-A FĂCUT"
Tăierile ilegale de arbori sunt trecute cu vederea de Primăria comunei Bilbor, condusă de Ilie Trif, care nu este străin de afacerile cu lemn din localitate. Primăria Bilbor a decis ca fondul forestier al localităţii, în suprafaţă de 1.700 de hectare, să fie administrat de Ocolul Silvic Borsec. În urma unui control, inspectorii silvici au rămas înmărmuriţi, după ce au constatat că s-a tăiat ilegal o cantitate de aproximativ 500 de metri cubi de lemn. Pentru jaful din pădurile Bilborului au fost găsiţi vinovaţi pădurarul Ilie Cifu şi şeful Ocolului Silvic Borsec, inginerul Dan Mihăilă, care nu au excutat la timp inspecţiile de fond. Viceprimarul Ilie Tamaş susţine că defrişările au fost făcute de Dumnezeu. "Domne', nu ştiu cine fură pădurea. Ştiu că referitor la masa lemnoasă nu se fură şi nu s-a furat până acum. Pădurea pentru primărie reprezintă principala sursă de oxigen. Degeaba vedeţi pădurea aia mare şi frumoasă de 150 de ani, pentru că atunci când ai tăiat-o e putredă. Acele defrişări, Dumnezeu le-a făcut, în anul 2005, atunci a fost doborâtură mare", a declarat viceprimarul Ilie Tamaş. Ce nu ştie viceprimarul e faptul că Dumnezeu nu defrişează cu drujba. 

La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Constantin Strujan, a spus: "Administraţia publică locală ştie foarte bine ce se întâmplă pe plan local. Unii dintre ei sunt implicaţi în afacerile cu lemn, chiar dacă nu pe faţă, sunt implicaţi în mod direct. Nu pot să fac nici un fel de afirmaţie că e ăla sau că e ăla. Pe teritoriul unei comune nu există să nu se ştie cine cu cine, care cu care. Toată lumea ştie. E clar că cel care e primar ştie tot, absolut tot ce se întâmplă acolo".

GATERE LA TOT PASUL
Însă în apropierea pârâului Bistricoara, Octavian Ţifrea a moştenit un teren, pe care l-a îngrădit în urmă cu câteva luni. Din senin, terenul a fost umplut cu rumeguş, dar proprietarul nu ştie cine a depozitat rumeguşul pe terenul său. Cel puţin aşa susţine el. Întâmplarea face că Octavian Ţifrea este soţul judecătoarei Adriana Ţifrea, preşedinta Judecătoriei Topliţa, iar fratele său, Nicolae Ţifrea, este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa. Judecătoarea Adriana Ţifrea susţine că "acolo e o păşune foarte bine îngrijită. Nu are cum să fie rumeguş acolo, doar dacă a aruncat cineva acolo peste noapte". Apoi judecătoarea s-a înfuriat şi a spus să nu o mai întrebăm nimic că are foarte mult de muncă: "Nu mă impresionează presa pe mine, pentru că eu am mai trecut prin presă. Mi-e indiferent. Dar nu e problema dumneavoastră rumeguşul, că nu sunteţi organ de anchetă. Nu mă interesează cine sunteţi dvs. Acum vine la mine un procuror de la DNA, să vedem atunci...", a mai precizat judecătoarea. Procurorul nu a mai apărut, dar şi-a făcut apariţia Octavian Ţifrea, care a aruncat vina pe gaterişti: "Rumeguşul e pe proprietatea mea. Dar nu l-am pus eu acolo. Din ce cauză e rumeguşul acolo? Pentru că ei au pus deşeurile acolo şi mi-au rupt gardul. E neglijenţa comunei, nu a mea". După ce am obţinut câteva clarificări, am încercat să aflăm de la gaterişti cine a depozitat rumeguşul pe terenul familiei Ţifrea. Surpriza a venit din partea lui Dumitru Runcan, paznicul de păşune. Acesta susţine că a fost chiar rugat să depoziteze rumeguşul pe terenul cu pricina: "Soţul judecătoarei mi-a spus să pun rumeguş acolo, că avea o mocirlă. Nu am pus rumeguşul de capul meu. Era mlaştină şi vroia să pună deasupra pământ". Potrivit unui comisar de la Garda de Mediu Harghita, proprietarul terenului trebuie amendat. 

DISPĂRUŢI ÎN MISIUNE

Pe drumul principal din comuna Bilbor, vilele au răsărit ca ciupercile după ploaie. La fel şi gaterele. Dumitru Runcan, paznicul păşunii,şi-a tras o vilă pe măsura funcţiei. Şi Petru Trif, fratele primarului, şi-a construit două vile, viu colorate în roşu şi portocaliu. În timpul liber, Petru Trif patrulează prin localitate, deşi nu e poliţist comunitar, şi îi ia pe străini la rost ca să afle primul scopul şi durata vizitei. După ce ne-a urmărit o bună bucată de timp, Petru Trif şi-a luat inima în dinţi şi ne-a blocat maşina, în timp ce admiram vilele aflate în curtea pădurarului Dinu Raica, de la Ocolul Silvic Borsec. "De ce tot faceţi poze prin comună?", a tunat nervos Petru Trif. După acest mic incident am mers la Postul de Poliţie Bilbor pentru a le relata cele întâmplate. Ghinion. Pentru că poliţiştii nu au fost de găsit. Nici la telefoanele afişate în avizierul poliţiei nu răspundea nimeni. Apoi, ne-am îndreptat către primărie în speranţa că cineva ne poate lămuri de ce localnicii opresc maşinile aflate în trafic. Prin uşa întredeschisă de la biroul viceprimarului se auzea vocea lui Petru Trif, care se răstea la viceprimarul Ilie Tamaş. Era nervos, pentru că nu a fost informat din timp că o echipă de jurnalişti îi invadase teritoriul. Deci, se dăduse alarma. Surprins de apariţia noastră la uşa viceprimarului, Petru Trif a spus: "Trebuia să ne anunţaţi şi pe noi că veniţi". Imediat, mulţimea aflată în birou a dispărut. Viceprimarul Ilie Tamaş a spus: "Dacă nu sunt poliţiştii în comună, înseamnă că nu avem, deşi eu ştiu că avem doi poliţişti. Am văzut că la poliţie, în faţă, sunt lemne, dar nu ştiu de undele-au luat. Domnul (n.r. - Petru Trif) e fratele primarului şi e pensionar pe caz de boală. Pădure fără uscături ştiţi că nu există". A doua zi, în localitate majoritatea gaterelor erau închise. La fel şi postul de poliţie Bilbor, condus de Vasile Sofronia, care îşi construieşte o vilă pe măsura funcţiei, departe de ochii localnicilor. Terenul nu figurează în declaraţia de avere. Şi adjunctul şefului de post s-a apucat să-şi construiască o casă pe măsura funcţiei. După ce am plecat de la postul de poliţie, câteva autoturisme ne urmăreau discret fiecare mişcare. 

"PESTE TOT SUNT MUNŢI DE RUMEGUŞ"

Înarmaţi cu fotografiile realizate în comuna Bilbor, am mers la Garda de Mediu Harghita pentru a semnala problemele constatate de noi. Secretara instituţiei a spus că doar comisarul şef Grigore Sabău este abilitat să vorbească cu presa. Dar, şeful Gărzii de Mediu Harghita, comisarul şef Grigore Sabău, a vizitat de câteva ori localitatea Bilbor. Nu a fost să amendeze administratorii de drumuri sau pe afaceriştii locali pentru rumeguşul depozitat pe drumurile publice. A participat alături de greii judeţului doar la ziua comunei Bilbor. Comisarul şef Grigore Sabău susţine: "Eu ştiu că la Bilbor sunt munţii Călimani, nu munţi de rumeguş. Normal că am fost la zilele Bilborului. Vă rog să respectaţi vârsta mea, pregătirea mea şi funcţia mea, domnule. Dacă sunteţi de la Jurnalul Naţional nu aveţi prerogative mai ceva ca un reprezentat al instituţiei statului. Mă luaţi la mişto că sunt munţi de rumeguş acolo?"

Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, ştie cam tot ce mişcă în judeţ, inclusiv despre mormanele de rumeguş înălţate prin judeţ: "Garda de Mediu are vreo 12 comisari care au o problematică atât de vastă de verificat de nu-mi vine a povesti. Peste tot sunt munţi de rumeguş. De aici până la Praid, peste tot".

Comisarul Grigore Sabău ar trebui să ştie poate că la nivelul întregii ţări, Garda de Mediu are ca temă permanentă verificarea modului în care este depozitat rumeguşul, fiind interzisă cu desăvârşire depozitarea direct pe pământ şi mai ales în apropierea cursurilor de apă. Asta pentru că, o dată amestecat cu apa de ploaie, rumeguşul elimină o substanţă numită tanin, care se dizolvă, făcând apa roşiatică, şi se prelinge în ape, punând în pericol viaţa peştilor. De altfel, taninul este atât de toxic, încât distruge şi plantele cu care intră în contact, astfel că oamenii îl folosesc pentru stârpirea buruienilor, dacă pe terenul respectiv nu au de gând să cultive nimic în anul respectiv. Totodată, este interzisă autorizarea gaterelor care nu au rampe speciale pentru depozitarea rumeguşului.

FOST POLIŢIST, ŞEF PESTE MEDIU
Potrivit presei locale, în anul 2004, ministrul de Interne, Ioan Rus, a dispus, în baza unor sesizări privind abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita, efectuarea unui control drastic. În urma deficienţelor constatate de Corpul de Control, ministrul Ioan Rus a dispus eliberarea din funcţii a mai multor şefi din poliţia harghiteană, printre care şi a comisarului şef Grigore G. Sabău - şeful Serviciului Ordine Publică. Din anul 2005, Grigore Sabău s-a lansat în afaceri şi politică, fiind vicepreşedinte al PD-L. Potrivit declaraţiei de interese publicată pe site-ul Gărzii de Mediu, Grigore Sabău este acţionar majoritar la firmele Max Protect şi Mena SRL, unde deţine 80%, respectiv 75% din numărul de părţi sociale. Totodată, mai deţine şi 50% din societatea Francisca & Iustina SRL. La firma de pază şi protecţie Max Protect, Grigore Sabău deţine funcţia de director general, de pe urma căreia a obţinut un venit de 26.000 RON. Pe lângă salariul de la Garda de Mediu, comisarul şef primeşte din partea Casei de Pensii a Ministerului de Interne o pensie anuală de 44.000 RON. 

"MĂ, MĂCAR BUN-SIMŢ SĂ AVEŢI"
Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, susţine că legislaţia în domeniul silvic este foarte neclară, pentru că sistemul permite în continuare valorificarea materialului lemnos care nu are o sursă sigură de provenienţă. "Din punctul meu de vedere organele statului îşi fac atribuţiunile exact atât cât pot să facă. Până nu se găseşte o soluţie cât de cât rezonabilă de urmărire a materialului lemnos de la exploatarea lui până când ajunge într-o formă sau alta în dană în Port la Constanţa, nu ai ce să faci, pur şi simplu. Nu este judeţul Harghita zona unde se fură cel mai mult material lemnos. Vă duceţi în Nord, în dreapta, în sud. Peste tot". În urma publicării de către Jurnalul Naţional a unor fotografii cu rumeguşul din Bilbor, prefectul s-a dus să-i atenţioneze pe mai marii comunei: "Am văzut pozele din Jurnalul Naţional. Credeţi că nu suntem informaţi? Ştiu că aţi fost la Bilbor. Le-am spus celor din Bilbor - mă, măcar bun-simţ să aveţi. Asta le-am spus când am văzut poza în ziar".

Cu toate acestea, prefectul a mai spus că toţi cei care s-au luptat să îşi ia pădurile înapoi nu şi le-au luat ca să aibă grijă de ele, ci doar ca să aibă material lemnos şi să se îmbogăţească. "Să fim serioşi, nu există cinstitul cinstiţilor în domeniul de prelucrare a lemnului. Cultul proprietăţii la românii a dispărut de foarte mult timp, mai ales când e vorba despre pădure", a mai spus prefectul.

"Am primit ordin să vă opresc"
Din pădurile Bilborului, am mers spre localitatea harghiteană Corbu. Nici nu am intrat bine pe drumul comunal care duce spre pârâul Lenia, că în faţa maşinii a sărit un tânăr pădurar. Plin de sine, tânărul, despre care aveam să aflăm mai târziu că este fiul primarului din Corbu, a început să ne someze: "Nu aveţi voie în pădure. Am primit ordin să vă opresc. Prezentaţi-mi actele". După câteva minute de "negocieri" despre cine şi cum are voie să intre în pădure, ne-am continuat drumul. Pădurarul s-a retras, dar şi-a alertat tatăl. Imediat, dintr-un jeep au coborât primarul Toader Ungurean, care era însoţit de viceprimarul Gheorghe Ţepeluş şi agentul de poliţie Ionel Târăveanu. "Am venit cu jeep-ul primăriei pentru că nu am benzină pentru Logan. Eu doar v-am legitimat, pentru că sunteţi persoane străine pe raza localităţii", a spus poliţistul. La rândul său, primarul a spus că are o sesizare cu privire la nişte braconieri din Neamţ. Spre pârâul Lenia, urmele defrişărilor se văd cu ochiul liber. Nu trebuie să fii expert ca să constaţi că pădurea a fost tăiată anapoda. Pe păşunea comunei Corbu, muncitorii erau sătui de muncă. Unul dintre ei ce părea a fi şef de echipă a spus: "Aici e pârâul Lenia. Noi tăiem răritură din asta. Uscături. Nu cred că terminăm anul ăsta, pentru că acum a plouat iară. Mâine vine domnu' inginer. Mai avem încă o brigadă pe partea stângă a dealului. Lemnul verde e mai bun. Trebuie să mai tăiem 2.000 de metri."

MĂRTURISIREA UNUI PĂDURAR
Nici nu am terminat bine discuţia cu muncitorii care tăiau arborii, că şi-a făcut apariţia şi pădurarul Silviu Labon. Primele cuvinte ale pădurarului au fost "Sunt şef de district în districtul 4 Barasău din cadrul Ocolului Silvic Borsec. Vă rog să îmi prezentaţi şi mie împuternicirile prin care aveţi voie să veniţi aici să fotografiaţi şi să luaţi interviuri". Dar pădurarul şef avea ochi doar pentru noi. Nu vedea că în spatele dealului erau două camioane roşii, fără numere de înmatriculare, care tocmai terminaseră de încărcat buştenii. Reîntorşi în localitatea Corbu, ne-am oprit la postul de poliţie. Aici, fiul primarului a recunoscut că a primit ordin de la şeful lui pentru a ne interzice accesul în pădure: "Pădurarul Silviu Labon m-a sunat şi mi-a spus să vă opresc. Silviu a zis «domn'e vezi că vin nişte băieţi la deal, să facă nişte reportaje şi poze». El m-a sunat pe mine să nu vă las să mergeţi la deal, pentru că aţi fost la Ocol la Borsec. Dispoziţia a venit de la Ocolul Silvic. De unde să ştiu eu cine i-a spus lui Silviu de dumneavoastră...".  

.............................................................................................................................................

Urmele "Omului de Vartop", pe culmile Apusenilor

Formatiunea este cunoscuta sub numele de Pestera Minunata sau Ghetarul de la Casa de Piatra

» Pe culmile Apusenilor, la 1.200 metri altitudine, in apropierea catunului Casa de Piatra se gaseste una dintre cele mai spectaculoase pesteri din Romania, Ghetarul de la Vartop. Inchisa pentru turisti deoarece nu are un acces amenajat, pestera a devenit celebra in spatiul stiintific dupa ce in urma cu 30 de ani aici au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop" (om de neanderthal), cu o vechime de 62.000 de ani.

Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla (platoul Vartop), "vartoapele" fiind adanciturile care se formeaza in zonele carstice. Este situata in versantul vestic al muntelui, spre Valea Garda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 metri fata de fundul vaii. Blocul de gheata adapostit in interiorul pesterii are aproximativ 1.600 metri cubi. Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu impreuna cu un alt speolog renumit, Iosif Viehmann.  In 1957 a fost declarata Monument al Naturii si inchisa cu poarta. Multi specialisti sustin ca este chiar mai spectaculoasa decat mult mai celebra pestera "Ghetarul de la Scarisoara".

"Neanderthal de Vartop"
Cercetarile stiintifice au continuat ulterior, in 1974 fiind descoperita "Sala Pasilor" de catre o echipa condusa de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racovita" din Cluj. In aceasta sala au fost descoperite urme pietrificate ale "Omului de Vartop", din care una a fost recoltata si studiata la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime si 10,6 centimetri latime. Degetul mare era mai departat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea ca putea "apuca" obiecte cu piciorul ca si maimutele. Specialistii au mai stabilit ca inaltimea "Omului de Vartop" depasea 146 centimetri. Dupa descoperire, in urma cercetarilor realizate de antropologul Cantemir Riscutia, acesta a stabilit ca este vorba de un om de neanderthal. Cu unui tomograf performant, la Institutul din Cluj s-au realizat sectiuni imagistice si s-a constatat ca in momentul in care omul de neanderthal a pasit si a lasat urma intr-o substanta moale a fost in urma cu 62.000 ani. Ulterior urma s-a umplut cu un alt material datat ca avand o vechime de aproximativ 25.000 ani.

"In 1995, cand trei cercetatori au mers la Vartop pentru a preleva noi probe au constatat ca planseul disparuse. Cei care au prelevat planseul stiau locul pentru ca acesta nu se afla pe parcursul turistic al pesterii. Au fost dotati probabil cu un fel de motoferastrau electric pe baterii, care a fost capabil sa taie piatra. A fost un act de piraterie stiintifica", a spus Christian Ciubotarescu, presedintele Asociatiei speologice "Sfinx" din Garda de Sus. Aceasta asociatie s-a ocupat in ultimii ani de conservarea pesterii, alaturi de alte multe monumente speologice din aceasta zona a Muntilor Apuseni. Furtul "urmelor" a avut loc in perioada 1989-1995, cand pestera a fost, practic, parasita de cei care ar fi trebuit sa o ingrijeasca.

"Pestera Minunata"
Pestera Ghetarul de la Vartop are o lungime de 340 metri (existand inca sectoare neexplorate si necartate) si este dezvoltata in calcare depuse in jurasicul superior. Are un portal de 15 metri latime si 5 metri inaltime. Prin aceasta intrare se ajunge in "Sala Ghetarului", de 70 metri lungime, care adaposteste un sector cu gheata. Din aceasta sala, trecand printr-o poarta si un scurt sector de galerie joasa, se ajunge in "Sala Domului", in care se poate admira un dom din montmilh festonat cu gururi, precum si interesante draperii pe tavan. De aici se intra in "Sala Minunilor", denumita astfel datorita diversitatii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, o coloana, scurgeri parietale, coralite, stilolite, gururi etc. Din aceasta sala se urca spre "Sala Mare", care are o lungime de peste 100 metri.

Aici se pot admira domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit. Importanta pesterii rezida mai ales in bogatia formatiunilor de depunere calcitica, foarte variate ca tip si bine conservate. Desi mica, aceasta este una dintre cele mai frumoase pesteri din tara datorita conservarii podoabelor. Pestera este mentionata in diverse publicatii si sub numele de Pestera Minunata sau Ghetarul de la Casa de Piatra. La Ghetarul de la Vartop se ajunge urmand soseaua nou-construita de pe Valea Garda Seaca aproape 12 km din comuna Garda de Sus, pana in catunul Casa de Piatra. La acest catun se poate ajunge si coborand din traseul turistic Padis-Scarisoara in Poiana Calineasa.

De la ultima casa situata in poiana, pe poteca ce urca la Calineasa, se desprinde o poteca spre nord care intra in padure si urca abrupt, apoi continua pe curba de nivel pana la intrarea in pestera. Accesul in pestera este permis in anumite situatii, doar cu ghid specializat si cu un sistem de iluminat. Consiliul Judetean Alba a demarat o campanie de popularizare a pesterii, organizand recent o actiune de vizitare a Ghetarului, la care au participat jurnalisti, speologi si reprezentanti ai agentiilor de turism.

» Studii finalizate, amenajare tergiversata
"Pestera poate fi amenajata pentru turism, studiile de impact, planul de management si proiectul de amenajare realizate de specialisti si oameni de stiinta fiind gata, dar aplicarea lor este tergiversata nejustificat de Administratia Parcului Natural Apuseni", a spus Christian Ciubotarescu. De pestera a avut grija Matei Dumitru (nea "Mitrea"), localnic al satului Casa de Piatra din comuna Arieseni. A fost angajat al Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane din 1957 pana in anul 1985, cand s-a pensionat. Ulterior a ingrijit si ocrotit pestera in mod voluntar impreuna cu familia sa, instaland pe cheltuiala proprie chiar si o poarta noua. "Aceasta a fost situatia pana cand administratia Parcului Natural Apuseni i-a luat cheile, desi poarta este proprietatea sa. El a considerat ca mai bine lasa poarta si accepta sa nu mai poata intra in pestera decat sa o lase neprotejata", a mai afirmat presedintele Asociatiei Sfinx.

Sursa: [Romania Libera]

.............................................................................................................................................

Ziua Parcului Naţional Buila-Vânturariţa
[28.09.2009] 

Asociatia Kogayon si Administratia Parcului National Buila-Vanturarita va invita sa participati sambata 3 octombrie 2009, ora 15:00 la Ziua Parcului National Buila-Vanturarita 

Evenimentul va fi organizat la Scoala Generala “Ferigile” Costesti.

Din program: vernisajul expozitiei foto “Ranger Junior al Parcului National Buila-Vanturarita”, premierea elevilor de la Scoala Generala “Ferigile” Costesti, participanti la taberele Ranger Junior in vara anului 2009, activitati educative, prezentari ale proiectului si ale parcului etc.

Evenimentul este organizat in cadrul Proiectului “Rangeri Juniori - prieteni ai Parcului Buila-Vanturarita”, finantat de Mol Romania si Fundatia pentru Parteneriat, implementat de catre Asociatia Kogayon, in parteneriat cu Administratia Parcului Buila-Vanturarita si Inspectoratul Scolar Judetean Valcea.

In cadrul aceluiasi proiect, s-a amenajat traseul educativ "Ranger Junior al Parcului National Buila-Vanturarita" .
Acesta cuprinde un foisor educativ - punct de informare construit in locul unde sunt organizate cele mai multe tabere educative Junior Ranger (Poiana Prislop), cu 10 panouri informative si alte 9 panouri informative amplasate in principalele puncte de interes de pe traaseu.

In vara 2009 au fost organizate in parc mai multe tabere educative si excursii Junior Ranger, la care au participat peste 300 copii din localitatile din preajma parcului si nu numai.

Sursa: [greendex.ro]

.............................................................................................................................................

Lecţia de ecologie: clădirile verzi, eficienţă energetică
[25.09.2009] 

Cum ar fi să poţi proteja mediul stând în casă? Sună imposibil, dar nu este. Ar fi chiar foarte uşor dacă ai locui într-o clădire verde. O astfel de construcţie presupune, pe scurt, folosirea surselor de energie regenerabilă şi protejarea mediului înconjurător, prin utilizarea de materiale reciclabile şi prin adoptarea unui sistem de încălzire a apei cu ajutorul energiei solare. 

Un astfel de proiect presupune un efort al tuturor celor implicaţi în proces, adică investitori, arhitecţi, ingineri, operatori şi viitori rezidenţi, spune Steven Borncamp, fondator al Romania Green Building Council, o organizaţie care cuprinde firme de arhitectură şi îşi propune să încurajeze piaţa construcţiilor verzi.

„Ca orice idee inovatoare, aceasta este o nişă practicată de câţiva vizionari”, precizează acesta, subliniind că domeniul este o provocare în România.

Ce este o clădire verde

Termenul de „verde” defineşte orice construcţie nouă sau veche care minimizează sau elimină riscul de a dăuna mediului. Constructorii pot folosi soluţii tehnice moderne, cum ar fi ferestrele specializate sau soluţii tradiţionale, ca ventilaţia naturală. 

Cel mai important avantaj este reducerea  costurilor energetice şi a celor de reciclare, explică Steven Borncamp, adăugând că studiile arată  că imobilele iluminate natural îmbunătăţesc productivitatea angajaţilor.Un alt avantaj este că, spre deosebire de clădirile tradiţionale unde costurile cresc pe măsură ce construcţia ia avânt, ridicarea de case verzi costă mai mult la nivel de proiectare, dar suma scade pe măsură ce clădirea este construită.

1% clădiri verzi în România

Faţă de pieţele emergente în acest domeniu, unde rata de pătrundere a fenomenului este de 3-5%, în România există doar 1% imobile verzi, potrivit lui Steven Borncamp. „La această oră se desfăşoară 12 proiecte verzi semnificative în ţară şi sunt convins că multe altele sunt planificate”, crede acesta, care povesteşte că pasiunea pentru 
construcţiile verzi s-a născut în anii ’90 când s-a implicat în câteva proiecte.

În 2005, Steven Borncamp şi-a deschis o afacere în domeniu şi atunci a realizat că, pentru a schimba optica , este nevoie de o asociaţie puternică a celor din business. 

„Cred că românii se vor surprinde pe ei înşişi cu cât vor progresa în a deveni mai responsabili faţă de mediu”, crede acesta, dând ca exemple recente centrul de retail al bauMax care se va deschide la Ploieşti şi noua fabrică Procter & Gamble.

De asemenea, din ce în ce mai mulţi români sunt interesaţi să îşi renoveze casa „verde”, conchide acesta. 

Cum să ai o casă „verde”
  • Foloseşte becuri cu consum redus
  • Schimbă-ţi ferestrele vechi care nu izolează bine
  • Izolează-ţi casa, mai ales mansarda sau podul
  • Cumpără electrocasnice cu consum redus de electricitate
  • Instalează-ţi panouri solare pentru a produce energie
  • Foloseşte soluţii de ventilaţie naturală în loc de aer condiţionat
  • Pavează grădina cu piatra naturală
  • Schimbă instalaţiile sanitare vechi cu unele noi, din materiale reciclabile
  • Triază şi reciclează deşeurile
  • Ideal este să construieşti casa din cofraje termoizolante din polistiren în care se toarnă beton, ceea ce permite o izolaţie dublă
Sursa: [Evz]

........................................................................................................................................

Dezvoltarea patrimoniului forestier, ofensiva în lupta cu deşertificarea

[28.09.2009] 

Aceasta este una dintre concluziile dezbaterii organizate ieri, la Brăila, de către Fundaţia "Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă" 

"Starea şi importanţa patrimoniului forestier la început de mileniu III" a fost tema celei de-a 2-a sesiuni de dezbateri în cadrul Forumului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Mediului, acţiune găzduită pentru a doua oară de Regiunea 2 Sud-Est, de această dată la Brăila, după ce prima sesiune a avut loc la Constanţa. Acţiunea a fost organizată de Fundaţia "Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă", împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti", Academia Română, COGEN România, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, Agenţia de Dezvoltare Regională S-E, Consiliul Judeţean şi Fundaţia EUROACTION.

Forumul a fost dedicat Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, programată în decembrie anul acesta la Copenhaga, având ca temă schimbările climatice şi combaterea lor. De altfel, Ion Iliescu, preşedintele Fundaţiei "Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă", a abordat pe larg acest subiect subliniind importanţa stabilirii unui plan de dezvoltare durabilă a României. În discursul său, fostul preşedinte al ţării a abordat şi o temă mai veche, dar încă fierbinte din punctul de vedere al controverselor stârnite: cea a fostelor CAP-uri (Cooperative Agricole de Producţie). În opinia sa, desfiinţarea acestor structuri a fost una dintre cele mai mari greşeli făptuite imediat după '89, care a generat efecte în lanţ şi a condus la "situaţia dezastruoasă în care se află acum sectorul agricol".

Revenind la tema dezbaterii de ieri, Iliescu a subliniat importanţa refacerii fondului forestier distrus prin tăierile masive după finalizarea procedurilor pe legea retrocedării terenurilor către foştii proprietari, punctând că unul dintre efectele vizibile în zona Câmpiei Române, dar şi în Bărăgan este fenomenul de deşertificare.

De asemenea, invitaţii prezenţi ieri la eveniment au abordat teme de actualitate, precum starea patrimoniului forestier din România, necesitatea conservării ecosistemelor forestiere, în paralel cu refacerea şi dezvoltarea fondului forestier, inclusiv prin creşterea perdelelor forestiere de protecţie.

Sursa: [Obiectivbr]

........................................................................................................................................

 

 
 
 
 
.:: copyright © 2004 -2008. www.erdelyiturak.ro   All rights reserved ::.